Eu sunt slaba si ranesc ce iubesc .

Da , ma doare ; inca ma doare desi credeam ca am trecut peste . Inca va simt aproape desi ati ales sa plecati . Inca ma inec in fumul de tigara asa cum obisnuiam sa fac alaturi de voi . Nu mai vreau , serios chiar mi-a ajuns . Poti sa te opresti acum ca serios ca mi-a ajuns atata singuratate , durere si teatru ieftin si zile in care sa ne privim in ochi si sa ne prefacem ca nu ne cunoastem ; dar ne cunoastem caci avem multe amintiri si sentimente in spate .
Mi-ai spus ca niciodata nu este prea tarziu dar acum incep sa nu-ti mai cred cuvintele caci tu imi demonstrezi pe zi ce trece ca este prea tarziu pentru mine , pentru tine , pentru noi .
Mi-am spus ca imi este bine , mi-am impus chiar , dar cand inchid ochii nici macar nu stiu ce vad : abis sau o cale mai buna .  Niciodata nu vom mai fi asa cum obisnuiam si aparent viitorul ma doare mai mult decat prezentul . Este prea tarziu dar imi lipsesti si iti jur ca nu mai stiu ce sa fac ; am nevoie de mine cea puternica , de tine , de noi .

De-ai putea s-auzi vreodata tot ce nu pot sa-ti spun cand vorbesc

N-ai mai putea sa-mi spui ca ai sa pleci.