amintiri din viitor.

Prin viscolul asta puternic nu-ti vad decat fata asa cum nu am mai vazut-o pana acum , si bate vantul atat de puternic incat ma duce departe de mine , de noi , de tot ce eram eu odata . Priveste pe geamul pe care obisnuiam sa ne pierdem mintile si ideile si minutele in sir admirand soarele ; acum vezi doar copacii cum se apleaca , cum se supun in fata a ceea ce apartin -natura- asa cum si eu am ingenunchiat in fata mea , caci fara sa vrem la un moment dat noi devenim proprii nostri inamici .
Sper ca te vei gandi la mine din cand in cand , pentru ca eu asa voi face ,iar cand cineva ma va intreba despre tine le voi spune ca te-am iubit aproape la fel de mult cat m-ai iubit tu pe mine , doar ca prea tarziu si tu vei asculta tot ce le povestesc chiar de vei fi la marginile lumii , chiar de va fi sfarsitul , chiar daca ma vei uita si iti vei aminti ca ultimele lucruri pe care le stii despre mine sunt din aceasta postare , caci plec si-ti las in urma tot ce nu ti-am spus vreodata , tot ce am comprimat in cuvintele astea nenorocite care ne-au ranit pe amandoi . Citeste-le caci numai asa vei stii unde sa ma gasesti cand ma vei simti pe mine in locul ei , cand probabil va fi prea tarziu pentru amandoi .
Aici se sfarsesc confesiunile unei masti .Asta fost ; s-a terminat .

"Pana dimineata
Cand se aprinde brusc lumina ,
Incepem sa vorbim
Si se intrerupe
Comunicarea."