De data asta n-o sa mai scriu despre el , despre ei , despre noi , ci despre mine . Despre mine si despre locul in care am ajuns . Simt frigul cum ma cuprinde si nu este din cauza vremii . Sunt rece si simt ca am pierdut sensul a tot ce ma inconjoara ; sunt indiferenta la tot ce se intampla si vad cum toti trec pe langa mine fara sa schiteze un gest , simt cum sentimentele ma ocolesc , observ ca mi-a disparut orice urma de fericire , ca in locul unde ii pastram amintirea se asterne usor praful . E o lume mare si nu ma mai cred in stare sa trec prin ea si sa rezist desi ma prefac acum ca nimic nu ma atinge , ca nimic nu ma doboara , eu deja sunt doborata , sunt la pamant in continuare inca de cand m-am pierdut pe mine insumi mai intai si mai apoi altele.
Mai astept putin , imi adun puterile si ma ridic . O sa ma ridic si o sa-mi calc pe sentimente oricat m-ar durea . M-am impacat cu ideea : "Daca m-ar fi iubit , s-ar fi intors ."
poate ca ar trebui sa le dai drumul. poate ca ar trebui sa-ti bagi si tu picioarele de tot in ceea ce face. indiferent cat te enerveaza, indiferent cat te afecteaza doar spune-ti "nu-mi mai pasa!" si cauta altceva.
RăspundețiȘtergeremereu e loc de mai bine. ma gandesc, ca poate cel mai bine pentru tine e sa nu-ti pui fericirea in mainile altora. stiu ca o sa fii bine. o sa te ajut sa te ridici iar si sa o iei de la capat.
De data asta chiar o sa calc in picioare tot ce acum ma doare ca altfel nu se mai poate . Mi-e dor de zambetul meu adevarat si de sentimentul ala pur de fericire .
RăspundețiȘtergere