Stam in culise , vorbim de parca nimic nu s-ar fi intamplat , dar apare o "ea" care te ia deoparte. Ma supar , fug ca un copil bosumflat si cobor scarile in graba . Imi aud numele ; trebuie sa fug . Ajung pe scena ; nu te vad . Incep sa cant si simt cum ma trec furnicaturi prin tot corpul caci arunc o privire in spatele scenei iar tu esti acolo si ma asculti . Imi zambesti , iti zambesc , publicul nu vede , doar noi doi stim .Luminile se sting , cortina pica . Te caut ; ma gasesti. Ma saruti timid in fuga si ma feliciti . Zambesc de parca sunt un copil de 2 ani care tocmai a primit ceea ce dorea . Ma indrept spre iesire , tu erai deja acolo , dar o vad din nou pe acea "ea" care pare ca te vrea . Renunt . Fug din nou coborand aceleasi scari . Nu-mi mai aud numele , scena nu mai este acolo si nici tu in culise . Este intuneric , fumez si ma plimb prin parc parca asteptandu-te .
Iti dau mesaj .
"Nu mai pot ; nu mai vreau .
Promite-mi ca incetezi.
M-am saturat sa stiu ca sunt doar una din tipele cu care te saruti cand nu mai ai chef de relatii.
Nu vreau sa sufar ; nu mai vreau sa sufar .
Imi pare rau , nu mai vreau."
Tu imi raspunzi .
"Nu esti una din ele , esti singura .
Nu pot sa-ti promit , imi pare rau."
Sunt mai nostalgica decat de obicei . Poate este din cauza vremii .Poate pentru ca maine e luni si iar nu te vad. Poate e doar vina mesajului de astazi dimineata . Poate..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
'Daca ei nu se opresc sa te asculte , atunci lasa-i sa plece.."
Mersii pentru sfaturi >:D< !